LEADERS

Srdjan Kovacevic: peste 200.000 de articole de lux vândute în 20 de ani

Copy of IMG_0116

Cel care ne-a învăţat în anii ‘90 ce înseamnă “Made in Italy” este un sârb. A deschis primele magazine de lux din Bucureşti dedicate modei italiene, aducând de-a lungul timpului în România nume grele precum Max Mara, Emporio Armani, Ermenegildo Zegna, Pal Zileri. Cel mai nou proiect al său se numeşte Alsa Uomo, magazin deschis în locul francizei Ermenegildo Zegna, unde sunt prezente unele dintre cele mai selecte branduri vestimentare masculine, evident, tot italieneşti. Sunt 20 de ani de când Srdjan Kovacevic ne arată ce este valoros în materie de modă, două decenii în care faţa Bucureştiului şi stilul locuitorilor săi s-au schimbat radical.

 

Sunteţi un om foarte discret deşi toată lumea bună vă ştie. E imposibil să nu fi auzit de cel care a adus în România unele dintre cele mai importante nume din lumea modei. Şi totuşi, ştim puţine despre dumneavoastră. Cum vreţi să fiţi cunoscut, cine este Srdjan Kovacevic?

Aş vrea să fiu cunoscut doar prin ceea ce am făcut profesional şi mai puţin prin lucrurile ce ţin de viaţa privată. Poate din cauza asta sunt considerat discret. A fost o carieră lungă în domeniu, de peste 20 de ani. Aş putea să spun că am acumulat multă informaţie şi că am trecut prin tot felul de situaţii. În timpul acestor ani am înţeles, în afară de lucrurile ce ţin strict de retail, şi modul de gândire al producătorului sau al creatorului, dar şi pe cel al clientului final. Şi, în bună măsură, aş putea spune că ele nu coincid şi, din cauza asta, rolul unui retailer este crucial. Este o temă amplă despre care poate vom discuta cu altă ocazie.

În ce an aţi deschis primul magazin de modă?

Era în 1994. Motivul era curiozitatea dacă va avea succes sau vor mai trece ani şi ani până să vină momentul potrivit. Şi a avut succes. Am fost şi eu surprins. Am vândut zilnic câte o pereche de pantofi. Erau foarte scumpi, mai ales pentru percepţia de atunci. Totuşi, a mers. Am avut clienţi fericiţi.

Cum arăta piaţa luxului din România acelor ani când dumneavoastră practic făceaţi pionierat în retail aici?

Au trecut 20 de ani de atunci. Probabil că am vândut peste 200 000 de articole de lux la zeci de mii de clienţi, femei şi bărbaţi: pantofi, genţi, costume, rochiţe, sacouri, tricouri şi pantaloni. Atunci eram un singur furnizor pentru acest gen de produse, astăzi suntem peste 30 de magazine în Bucureşti care vând produse de calitate înaltă. Atunci au fost, probabil, 5000 de potenţiali clienţi; acum sunt, poate, 100 000. România s-a schimbat şi, odată cu ea, şi clienţii. Piaţa este matură acum şi nu mai există surprize în poziţionare, estimări sau locaţii. Totul e cunoscut. Se poate ghici cu o mare precizie viitorul unui brand care vine nou pe piaţă. Atunci lucrurile nu stăteau aşa. Puteam avea surprize enorme. Acum, un business plan se poate face cu 99% precizie, pe-atunci nici măcar cu 20%. Nu ştiam care e potenţialul adevărat al clienţilor şi cât de repede va creşte segmentul de lux.

Dar de ce aţi ales domeniul acesta al modei de lux?

Era un sector liber. Şi mi-a plăcut dintotdeauna; când a venit momentul, a apărut şi curajul.

Aveţi afacerile în Bucureşti, dar care este oraşul în care vă place să faceţi dumneavoastră shopping?

Bună întrebarea asta! Şi eu îmi schimb gusturile foarte des. Nu neapărat alerg după modă, dar ea îmi influenţează comportamentul vrând-nevrând. Italia e destul de uniformă în ofertă. Ce cumpără trendsetterii cumpără toată populaţia. Magazinele seamănă între ele mult. Personal, în ultimul timp, prefer magazinele mici pentru shopping şi brandurile “no name”, dar de calitate. Ăsta e un adevărat trend în Vest. La preţuri nu mă uit atunci când îmi place ceva. Dacă trebuie să numesc un oraş, desigur New Yorkul poate oferi cel mai mult. Şi nu doar mie. Tuturor.

Aţi deschis magazinul Alsa Uomo nu cu foarte mult timp în urmă. Eu am privit acest lucru ca pe un gest de curaj. Am depăşit criza, domnule Kovacevic, se simte mai multă efervescenţă în rândul consumatorilor de lux?

Da, mişcarea a fost foarte curajoasă. Am plecat într-o altă direcţie şi este o orientare pe termen mediu sau mai lung. Moda este un sector dinamic şi un producător se confruntă cu anumite limite în privinţa creaţiilor de succes. Brandurile se confruntă cu suişuri şi coborâşuri. Vânzarea francizelor în alte ţări este şi o demonstraţie de forţă a unei firme. Totuşi, în modă nu este aşa ca la maşini sau în alte domenii de înaltă tehnologie. În multe locuri, cafeaua făcută în cafenele dedicate este mai bună decât la Costa Coffee sau la Starbucks. Sandvişurile sau croissantele la fel. Lumea ştie asta şi evită marile lanţuri unde totul este standardizat sau despre care se spune că-s doar “OK”. OK nu mai este suficient astăzi. Lumea vrea mai mult.

Aşa se explică deschiderea magazinului Alsa Uomo în locul francizei Ermenegildo Zegna?
Direcţia pe care a luat-o Zegna este neobişnuită. M-a surprins. Noul creator, Stefano Pilati, a adus un alt trend pentru acest brand şi asta nu mi-a plăcut. Familia Zegna l-a adus ca să revoluţioneze brandul şi să-l scoată din “colţul clasicului” dar, după mine, această mişcare a adus doar riscuri nenecesare într-un moment nepotrivit. Cu pierderea pieţei ruseşti şi italiene, chiar şi Zegna se află într-o fază complet nouă acum. Nu aş vrea să spun de criză, ci de reorientare completă. Vom vedea ce drum îşi vor alege multe branduri, precum Zegna, Gucci, Prada. Eu între timp mă întorc către tipicul “Made in Italy”, clasic, de calitate maximă, manufacturat în acord cu tradiţia artizanală seculară din Italia. Generaţii după generaţii a fost practicată producţia de serii restrânse, serii adresate cunoscătorilor, nu masei largi de oameni.

Care sunt locurile dumneavoastră preferate din Bucureşti, pe care vă place să le vizitaţi?

Umblu cu bicicleta prin oraş. E noul trend din Bucureşti. Mă opresc la un cappuccino sau Aperol Spritz după-masa şi merg mai departe. Îi privesc pe tineri pe stradă, văd cât de mult s-au schimbat. Din când în când ascult ce vorbesc ei şi mă uit cum sunt îmbrăcaţi.

Dar destinaţiile de vacanţă româneşti?

Ca toţi străinii, sunt impresionat de Transilvania şi de munţii României, foarte diferiţi de Alpi. Zona asta are un potenţial mare şi trebuie exploatată: produsul este excelent, însă îi lipseşte ambalajul adecvat ca să fie bine promovat. Vorbesc despre Apuseni, despre zona Râşnov….

Când priviţi oamenii care trec pe Calea Victoriei, acolo unde se află magazinele dumneavoastră – ce v-ar plăcea să schimbaţi în stilul vestimentar al bucureştenilor? Cum a evoluat stilul lor dacă este să-l comparăm cu cel din vremea în care deschideaţi primul magazin de modă?

S-au schimbat multe. Mi-ar plăcea să avem o Cale a Victoriei foarte şic: oameni cu pungi de shopping, cafenele frumoase, galerii de artă. Dar deja s-au făcut destul de multe. Lipscaniul arată foarte frumos.
Luminile pe Calea Victoriei sunt schimbate, banda de biciclete introdusă, trotuarul este îndreptat ca femeile să poată merge pe jos fără să-şi rupă tocurile. Lipsesc doar mai multe scaune pe trotuar şi mai multe cafenele. Bucureştiul are centrul istoric. Nu este precum Dubaiul sau oraşul Miami, lipsite de istorie, construite de la zero pe nisip. În curând va veni primăvara. Va fi o primăvară dinamică şi frumoasă de văzut în centrul Bucureştiului cu vitrinele cu colecţiile de primăvară expuse deja din martie.
Bucureştiul va fi mai frumos ca niciodată!

 

S-ar putea sa iti placa si

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicata Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Aceste taguri si atribute HTML sunt permise in comentarii: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>